De pe-o parte pe alta,
ca un covor bătut în miezul curățeniei,
învăț să cânt limba curcubeului.
Eclipse totale de sunete-
alarmă apusului,
de un karaoke indulgent cu suflete afone
tăcând neincetat.
Apa trece, pietrele
rămân.
Plănuiesc furtuni,
când detergentul și balsamul se vor infecta cu viață,
de-abia de două ori mai mult poți spune ...
Pe-aici am trecut de îndata ce-mi voi aminti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu